Ruptura de coafă de rotatori


Ruptura de coafă de rotatori

Ruptura de coafă de rotatori este principala cauză a durerii și impotenței funcționale la nivelul umărului. În 2008, în SUA, circa 2 milioane de oameni s-au adresat la medic din cauza leziunii coafei rotatorilor.

Ruptura coafei rotatorilor în cele din urmă duce la slabirea umărului, motiv pentru care activitățile de zi cu zi (pieptănatul părului, îmbracatul) devin imposibil de făcut.

Coafa rotatorilor este formată dintr-un grup de mușchi (supraspinos, infraspinos, subscapular și rotund mic) și tendoanele acestora, care se atașează de humerus, permițând mișcarea de ridicare și rotire a brațului.

Ruptura poate fi parțială (cu leziunea parțială a unui tendon) sau totală (când este ruptă complet inserția pe humerus a unui sau mai multor tendoane).



Cauze:

Există 2 cauze principale:

– traumatică (în luxații de umăr, convulsii, traumatisme prin cădere)

– degenerativă (de tip uzură, odată cu înaintarea în vârstă)

Anumiți factori de risc contribuie la leziunile degenerative a coafei rotatorilor, și anume la sportivii care fac aceleași mișcări în timp (baseball, tenis de câmp, canotaj, sau haltere), odată cu înaintarea în vârstă pe suprafața inferioară a acromionului se formează osteofiți, astfel la mișcarea de ridicare a brațului se produce frecarea tendoanelor mușchiului supraspinos, lipsa vascularizării suficiente a tendoanelor coafei rotatorilor.

Simptomatologie:

– dureri în repaus și în timpul nopții, mai ales dacă dormiți pe umărul afectat

– dureri la ridicarea sau coborârea brațului, mișcări specifice

– crepitații sau pocnituri la nivelul umărului la mobilizarea umărului în anumite poziții

Vizita la medic:

În timpul primei vizite, medicul va vorbi cu tine despre simptomele și istoricul medical. În timpul examenului fizic, medicul va verifica toate structurile umărului, printr-un examen fizic complet, va mobiliza umărul în toate direcțiile de mișcare, va testa de asemenea puterea brațului. De obicei o radiografie simplu a umărului nu este suficientă pentru stabilirea diagosticului, deoarece părțile moi nu se vizualizează pe o radiografie. Pentru definitivarea diagnosticului și a stabilirii vechimii leziunii este necesară efectuarea unui examen RMN.