Artroplastia protezarea de șold

Artroplastia sau protezarea de șold

Artroplastia sau protezarea de șold este una dintre cele mai frecvente și sigure intervenții chirurgicale, care permite restabilirea mobilității pierdute a articulației, ca rezultat al proceselor degenerative legate de vârstă sau traumatice (fracturi de șold).

În timpul intervenției de protezare a șoldului, chirurgul ortoped îndepărtează secțiuni deteriorate ale articulației șoldului (coxo-femurală) și le înlocuiește cu un implant artificial, numit și proteză de șold.

proteza de sold dr adrian todor  cluj
Dr. Adrian Todor – Dr. Sergiu Caterev – Dr. Mohammed Zejly

Anatomia șoldului

  • Osul iliac
  • Osul sacru
  • Acetabul
  • Cap femural
  • Femur

Articulația șoldului (coxo-femurală) este una dintre cele mai mari și mai puternice articulații ale corpului uman deoarece susține întreaga greutate. Este o articulație sinovială sferoida care conectează bazinul (osul coxal) cu picioarele și are rol important în poziție statică și locomotorie.

Partea superioară a femurului (cap femural) formată dintr-o “bilă” se potrivește perfect într-o cavitate concavă a osului iliac.

Cele două componente sunt acoperite de un țesut compus dintr-o suprafață alunecoasă, numit cartilaj articular. Acesta are rolul de a reduce fricțiunea din timpul mișcărilor și de amortizare a șocurilor.

Acetabulul este o “adâncitură” în osul bazinului unde pătrunde capul femural. Conformitatea foarte bună între sfericitatea capului și „adâncitura” acetabulului permite o mișcare amplă dar și o bună stabilitate .

Când este indicată artroplastia sau protezarea de șold ?

În cazul unui șold sănătos cartilajul articular are o suprafață netedă. Însă în situația în care apar anumite boli ale șoldului, cartilajul articular se deterioreză, iar un contact neted nu mai poate fi posibil.

Degradarea cartilajului este însoțită ulterior de deformarea capului și a acetabulului fapt ce limitează și mai mult mișcarea. Când cartilajul este complet distrus apare fenomenul numit comun “frecare os pe os”.

Cele mai frecvente afecțiuni sau traume care duc în final la protezarea șoldului, sunt:

  • artroză (osteoartrită) – este cea mai diagnosticată formă de artrită care apare din cauza uzurii cartilajului articular. Apare preponderent la pacienții cu vârsta de peste 50 de ani cu istoric familial de artrită.
  • artrita reumatoidă (reumatism)
  • artrita post-traumatică
  • osteonecroză (necroză osoasă)

Atunci când durerile se intensifică și nu mai pot fi controlate prin tratament non-chirurgical cu măsuri conservative (medicamentație, reducerea gradului de efort fizic), pacientul trebuie să ia în considerare intervenția de protezare a șoldului.

Cel mai adesea se confruntă cu următoarele situații:

  • durerea de șold îi limitează anumite activități uzuale, cum ar fi deplasarea de scurtă durată
  • durerea de șold persistă chiar și în poziție statică pe timpul zilei sau noaptea.
  • rigiditatea instalată la nivelul șoldului îl împiedică să facă anumite activități banale, cum ar fi legatul șireturilor
  • medicamentele antiinflamatoare și-au redus foarte mult eficacitatea, iar durerea continuă să îi afecteze viața, chiar și după ședințele de fizioterapie.

Tipuri de proteze

  • totală (cimentată/necimentată)
  • monopolară modulară
  • bipolară
  • parțială (tip Moore/Thompson) – ultimele două sunt folosite doar în cazul fracturilor

Longevitatea unei proteze este strâns legată de un număr de factori precum: gradul de activitate al pacientului, greutate, cuplul de frecare.

Cea mai rezistentă proteză la uzură are în compoziție ceramica. Cuplul de frecare ceramic-ceramic produce cea mai mică uzură în timpul mișcării. Următorul este cuplul ceramic-polietilenă, iar pe ultimul loc se află cuplul metal-polietilenă. În cadrul consultației chirurgul ortoped va prezenta pacientului toate variantele existente.

Preț proteză de șold

Prețul aproximativ pentru operația de proteză de șold este cuprins între 3500 euro și 4500 euro, în funcție de implant și tehnica utilizată. Toate costurile vor fi discutate înainte de intervenție. De asemenea se oferă informații cu privire la serviciile medicale și investigațiile care sunt acoperite în acest cost.

Pregătirea pentru operație

Chirurgul ortoped poate îndruma pacientul să discute cu medicul de familie pentru a se asigura că nu există anumite afecțiuni medicale care trebuie avute în vedere înainte de operație.

În același timp este necesar să se efectueze analize de sânge, recoltare probă de urină, electricardiograma (EKG), radiografie sau RMN. Dacă pacientul suferă de anumite boli cronice cardiovasculare, evaluarea la un specialist cardiolog, este de asemenea necesară.

Toate aceste evaluări și teste sunt importante pentru pentru a se asigura că pacientul are o stare generală de sănătate bună, iar operația va fi de succes.

Evaluarea tegumentelor (pielii) înainte de operație. Dacă există anumite infecții sau iritații, acestea trebuie tratate.

Dacă pacientul este sub tratament medicamentos, trebuie să anunțe medicul ortoped. Este posibil întreruperea tratamentului cu anumite medicamente înainte de operație.

Deși obezitatea nu este o contraindicație pentru operație, un indice de masă corporală (IMC) peste 35 crește riscul de apariție a complicaților. Pierderea în greutate (dacă este cazul) poate crește longevitatea protezei.  

Tot în cadrul pregătirii unei intervenții de protezare șold se recomandă o evaluare la medicul stomatolog pentru efectuarea unor lucrări mai ample (dacă este cazul). Chiar dacă riscul unei infecții după artroplastia de șold este mic, totuși ele pot să apară în cazul în care bacteriile ajung în sânge.

Dacă pacientul a trecut recent printr-un episod de infecție urinară, este indicat să fie examinat  de un medic urolog.

Aspecte de luat în calcul înainte de intervenția de protezare de șold

În urma cu mai mulți ani, după intervenție, se impuneau anumite restricții, iar din acest motiv pacientul trebuia să facă unele modificări în casă:

  • montarea unei bare de sprijin
  • așezarea unui scaun stabil la duș sau în cadă
  • utilizarea unui burete cu mâner lung
  • instalarea unui înălțător pe vasul de toaletă.

Însă tehnica chirurgicală și dispozitivele medicale de ultimă generație pe care le utilizăm pacienților, permit o recuperare rapidă și fară modifcări în locuință. Totuși pentru a evita căderile, recomandăm să fie atenți la unele aspecte:

  • utilizarea unui dispozitiv de prindere a obiectelor de pe podea sau zone mai joase, pentru a evita aplecările.
  • îndepărtarea tuturor obiectelor care pot reprezenta un risc de împiedicare (covoare, cabluri, praguri înalte).

Procedura de artroplastie de șold

În ziua premergătoare operației, un angajat al spitalului va oferi pacientului prin telefon instrucțiuni pe care să le urmeze înainte de internare, precum și ora la care trebuie să se prezinte în ziua operației. În unele situații internarea se face cu o zi mai devreme. De asemenea se va comunica numărul de ore în care nu mai trebuie să consume alimente sau lichide înainte de intervenție.

Dacă pacientul are o stare generală de sănătate bună, internarea în spital nu durează mai mult de trei nopți.

În ziua internării medicul anestezist va discuta cu pacientul tipul de anestezie ales.

Cea mai comună și cea mai probabilă anestezie aleasă este cea generală. Însă mai sunt situații în funcție de particularitatea fiecărui pacient când se optează pentru  rahianestezie sau anestezie regională.

Operația de protezare de șold durează aproximativ 1-2 ore. Chirurgul ortoped îndepărtează cartilajul și extremitățile oaselor deteriorate și le înlocuiește cu componentele unei proteze.

Ce este abordul anterior minim-invaziv al șoldului și ce avantaje are?

Protezarea șoldului poate fi efectuată prin mai multe tehnici chirurgicale numite aborduri: posterolateral, lateral și anterior. Acesta din urmă, numit și direct anterior este cel mai puțin invaziv și are următoarele caracteristici benefice pentru pacient:

  • este singurul abord al șoldului complet intermuscular adică nu implică secționarea nici unui mușchi
  • faptul că este numit minim-invaziv nu are legătură cu lungimea inciziei la tegument ci cu faptul că nu afectează musculatura
  • durerea postoperatorie este mai mica
  • recuperarea este mai rapidă, mai ales în primele săptămâni însă nu mai există diferențe după 3-6 luni
  • pacienții pot renunța la cadru de mers mai rapid
  • riscul de luxație a protezei este extrem de redus

Alături de colegii mei din OrthoTeam am început implementarea acestui abord în premieră în Cluj-Napoca în urmă cu aproximativ 10 ani, iar în tot acest timp am acumulat o vastă experiență în utilizarea acestuia.

După operație, pacientul este mutat în salonul postoperator și va fi supravegheat pe toată perioada în care anestezicul mai are efect. La trezire este mutat într-un alt salon unde va mai rămâne o zi sau două.

În tot acest timp echipa de medici și asistente țin pacientul sub observație medicală și i se administrează medicamente la nevoie, în special pentru controlul durerii și al apariției infecților. De asemenea, după câteva ore, un kinetoterapeut va începe mobilizarea pacientului, cu cadrul de mers și va exersa urcatul și coborâtul scărilor.

Recuperare medicală după artroplastia de șold

Conceptul de FastTrack sau recuperarea rapidă după protezarea șoldului

În 1997, s-a născut ideea unui program de recuperare rapidă (Fast Track) sau „Recuperare îmbunătățită după operație”. Termenul a fost inventat de chirurgul danez pe nume Henrik Kehlet.

Pornind de la acest concept, alături de echipa Orthoteam, am început implementarea unor tehnici și măsuri care au ca scop îmbunătățirea rezultatelor acestor intervenții chirurgicale.

Avantajul major al pacienților este reintegrarea socială și în mediul casnic, în siguranță și cât mai rapid, precum și durere minimă perioperatorie.

Aflați mai multe detalii despre acest concept aici.

Totodată rata mare de succes a protezării de șold depinde într-o bună măsură și de respectarea instrucțiunilor pe care pacientul le primește de la medicul ortoped la externare.

Îngrijirea zonei operate. Bandajul trebuie să rămână curat și se evita umezirea lui până la scoaterea firelor de sutură. Medicul ortoped indică pacientului de câte ori este necesar să schimbe bandajul și când vă trebui să se prezinte la primul control.

Pentru a ajuta la o recuperare mai rapidă, pacientul trebuie opteze pentru o dietă echilibrată care să conțină suplimente de fier și consum mare de lichide.

Recuperarea medicală joacă un rol esențial în vindecarea șoldului și revenirea la activitățile uzuale într-un timp cât mai scurt. Din acest motiv pacientul trebuie să fie motivat atunci când execută setul de exerciții primit. Acestea pot fi efectuate într-un centru de recuperare sau acasă asistat de un kinetoterapeut.

Complicații care pot să apară după protezarea de șold

Rata de de apariție a unor complicații în rândul pacienților este relativ mică, sub 2%. Totuși la pacienții cu afecțiuni cronice aceasta este posibil să fie mai mare. Unele complicații care pot să apară:

  • infecții – apar la câteva zile sau săptămâni după operație, la locul inciziei sau la un nivel mai profund în jurul protezei. Infecțile minore se tratează cu antibiotice, însă cele majore necesită intervenția chirurgului ortoped, posibil chiar prin îndepărtarea protezei.
  • tromboza venoasă – apariția unor cheaguri de sânge în venele de la picioare este cea mai comună și generală complicație în protezarea totală de șold și pot pune viața în pericol. Din acest motiv este foarte important ca pacientul să poarte ciorapi medicinali și să ia tratament cu anticoagulante.
  • inegalitatea membrelor inferioare – deși chirurgul ortoped face toate eforturile ca acest lucru să nu se întâmple, uneori după intervenție este posibil ca unul dintre picioare să fie mai lung decât celălalt. Însă această situație este mai frecvent întâlnită în cazuri grave, secundare luxațiilor congenitale. În acest caz se indică utilizarea unor înălțătoare pentru încălțăminte.
  • luxația protezei – poate să apară atunci când componenta protezei care înlocuiește capul femural, iese din cavitatea concavă. În cazul unei luxații de proteză, se intervine prin reducere închisă. Dacă apar în continuare luxații atunci este necesar să se intervină chirurgical.
  • revizia protezei de șold – pe parcursul anilor utilizarea protezei ca urmare a activităților zilnice, duce spre un proces de uzare. Însă poate apărea și în urma reabsorbtiei biologice a osului (osteoliză). În aceste cazuri este necesară o nouă intervenție de revizie (înlocuire a protezei).

Ghid pentru pacienți în proteza de șold

Alte complicații care pot să apară după o artroplastie de șold sunt din cauza căderilor. Ca acest lucru să nu se întâmple punem la dispoziția pacienților un ghid de recomandări.

Puteți descărca de aici ghidul care vă ajută după o intervenție de protezare a șoldului.

Dr. Adrian Todor, cu supraspecializare în artroscopie, alături de echipa de medici chirurgi ortopezi, dr. Sergiu Caterev și dr. Mohammed Zejly utilizează cele mai noi tehnici în artroplastie, pentru a reduce la minim orice riscuri.

Pentru stabilirea unui diagnostic corect și la timp, programați-vă la o consultație ortopedică